simbiont (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMBIÓNT, simbionți, s. m. Fiecare dintre organismele care trăiesc în simbioză; simbiot. [
Pr.:
-bi-ont] – Din
germ. Symbiont.simbiont (Dicționar de neologisme, 1986)SIMBIÓNT s.m. v.
simbiot.
simbiont (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMBIÓNT s. m. (biol.) organism în simbioză cu altul. (< germ.
Symbiont)
simbiont (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simbiónt (
-bi-ont)
s. m.,
pl. simbiónțisimbiont (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMBIÓNT, simbionți, s. m. Fiecare dintre organismele care trăiesc în simbioză; simbiot. [
Pr.:
-bi-ont] — Din
germ. Symbiont.