silvo (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SILVO- Element de compunere însemnând „de pădure” care servește la formarea unor substantive. – Din
lat. silva.silvo (Dicționar de neologisme, 1986)SILVO- v.
silvi-.
silvo (Marele dicționar de neologisme, 2000)SILV(O)-/SILVI- elem. „pădure”. (< fr.
sylv/o/-, sylvi-, cf.
lat. silva)
silvo (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SILVO- Element de compunere care înseamnă „păduros”, „de pădure” și care servește la formarea unor substantive. —
Din lat. silva.