silmanal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SILMANÁL s. n. Aliaj feromagnetic pe bază de argint, mangan și aluminiu cu proprietatea de menținere a magnetismului permanent, oricare ar fi acțiunea câmpurilor magnetice ale altor magneți. – Din
germ. Silmanal.silmanal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SILMANÁL s. n. Aliaj feromagnetic pe bază de argint, mangan și aluminiu cu proprietatea de menținere a magnetismului permanent, oricare ar fi acțiunea câmpurilor magnetice ale altor magneți. -— Din
germ. Silmanal.