silit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SILÍT2, -Ă, siliți, -te, adj. 1. Care este făcut fără voie, fără tragere de inimă, cu silă; forțat, constrâns, nevoit, obligat. ♦ Care este lipsit de sinceritate, nenatural; de formă.
2. (Despre acțiuni, mișcări etc.) Zorit
2, grăbit. –
V. sili.