sifonar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIFONÁR, sifonari, s. m. Persoană care fabrică apă gazoasă și încarcă sifoane (
3) sau care vinde sifoane. –
Sifon +
suf. -ar.sifonar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)sifonar, sifonari s. m. informator.
sifonar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sifonár s. m.,
pl. sifonárisifonar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIFONÁR, sifonări, s. m. Persoană care fabrică apă gazoasă și încarcă sifoane (
3) sau care vinde sifoane. —
Sifon +
suf. -
ar.