sicitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SICITÁTE s. f. (
Livr.) Uscăciune; secetă. – Din
fr. siccité.sicitate (Dicționar de neologisme, 1986)SICITÁTE s.f. (
Liv.) Uscăciune; secetă; uscare. [Cf. fr.
siccité, it.
siccità].
sicitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)SICITÁTE s. f. uscăciune; secetă. (< fr.
siccité)
sicitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SICITÁTE s. f. (
Livr.) Uscăciune; secetă. — Din
fr. siccité.