sfătuitor - explicat in DEX

sfătuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] – Sfătui + suf. -tor.

sfătuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sfătuitór (-tu-i-) s. m., pl. sfătuitóri

sfătuitor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sfătuitor m. cel ce sfătuiește.

sfătuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] — Sfătui + suf. -tor.