sfeclì - explicat in DEX



sfecli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. – Cf. sfeclă.

sfecli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!sfeclí (a o ~) (pop., fam.) (sfe-cli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. o sfeclésc; imperf. 3 sg. o sfecleá; conj. prez. 3 să o sfecleáscă

sfecli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. Tranz. (în expr.) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. — Cf. sfeclă.

sfeclì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sfeclì v. fam. a-și pierde cumpătul: băiatului îi veni inima la loc, căci o cam sfeclise ISP. [Lit. a se face roșu ca sfecla (v. făstâcì)].

Alte cuvinte din DEX

SFEBELA SFATUITOR SFATUITOARE « »SFECLA SFECLI SFECLIU