setter (Dicționar de neologisme, 1986)SÉTTER s.m. Câine de vânătoare și de pază, cu urechi mari căzute și cu păr lung, formând franjuri pe coaste; prepelicar. [< engl., fr.
setter].
setter (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*sétter (
angl.) [
e pron. ă]
s. m.,
pl. sétterisetter (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÉTTER, setteri, s. m. Rasă de câini de vânătoare și de pază cu păr lung și ondulat și cu urechi mari, clăpăuge.
Setter irlandez. [Scris și:
seter] — Din
engl.,
fr. setter.