servofrână (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERVOFRẤNĂ, servofrâne, s. f. Aparat de frânare care înlocuiește energia musculară necesară pentru frânare. –
Servo- +
frână (după
fr. servofrein).
servofrână (Dicționar de neologisme, 1986)SERVOFRẤNĂ s.f. Aparat de frânare care înlocuiește energia musculară necesară pentru frânare (folosit la automobile etc.). [După fr.
servofrein].
servofrână (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)servofrấnă (-vo-frâ-) s. f.,
g.-d. art. servofrấnei; pl. servofrấneservofrână (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERVOFRẤNĂ, servofrâne, s. f. Aparat de frânare care înlocuiește energia musculară necesară pentru frânare. —
Servo- +
frână (după
fr. servofrein).
servofrână (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERVOFRÂ'NĂ s. f. mecanism având rolul de a amplifica forța de frânare a unui sistem tehnic. (după fr.
servofrein)