servilitate(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SERVILITÁTE s. f. (Rar) Servilism. – Din fr. servilité.
servilitate(Dicționar de neologisme, 1986) SERVILITÁTEs.f. (Rar) Servilism. [Cf. fr. servilité].
servilitate(Marele dicționar de neologisme, 2000) SERVILITÁTEs. f. servilism. (< fr. servilité)
servilitate(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) servilitáte (rar) s. f., g.-d. art. servilitắții
servilitate(Dicționaru limbii românești, 1939) *servilitáte f. (d. servil; fr. servilité, it. servilitá). Caracter servil.
servilitate(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SERVILITÁTE s. f. (Rar) Servilism. — Din fr. servilité.