servilism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERVILÍSM s. n. (
Livr.) Caracter servil, atitudine servilă; slugărnicie, servilitate. – Din
fr. servilisme.servilism (Dicționar de neologisme, 1986)SERVILÍSM s.m. (
Liv.) Spirit, atitudine de supunere josnică; slugărnicie; servilitate. [< fr.
servilisme].
servilism (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERVILÍSM s. n. spirit, atitudine servilă; slugărnicie; servilitate. (< fr.
servilisme)
servilism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)servilísm (
livr.)
s. n.servilism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)servilism n. spirit de supunere josnică, degradare sufletească.
servilism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERVILÍSM s. n. (
Livr.) Caracter servil, atitudine servilă; slugărnicie, servilitate. — Din
fr. servilisme.