serviabil - explicat in DEX

serviabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SERVIÁBIL, -Ă, serviabili, -e, adj. Care își oferă cu plăcere și cu promptitudine serviciile; îndatoritor, săritor, binevoitor. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. serviable.

serviabil (Dicționar de neologisme, 1986)
SERVIÁBIL, -Ă adj. Care face cu plăcere servicii altora; îndatoritor, săritor, amabil. [Pron. -vi-a-. / cf. fr. serviable].

serviabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SERVIÁBIL, -Ă adj. care face cu plăcere servicii altora; îndatoritor, amabil. (< fr. serviable)

serviabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
serviábil (-vi-a-) adj. m., pl. serviábili; f. serviábilă, pl. serviábile

serviabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*serviábil, -ă adj. (fr. serviable). Îndatoritor, amabil, căruĭa-ĭ place să te servească.

serviabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
serviabil a. gata de a face servicii, de a îndatora pe cineva.

serviabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SERVIÁBIL, -Ă, serviabili, -e, adj. Care își oferă cu plăcere și cu promptitudine serviciile; îndatoritor, săritor, binevoitor. [Pr.: -vi-a-] — Din fr. serviable.