servant - explicat in DEX

servant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SERVÁNT, servanți, s. m. 1. Soldat care deservește o gură de foc sau un alt mijloc de luptă. 2. (Rar) Om de serviciu cu atribuții speciale în anumite instituții. – Din fr. servant.

servant (Dicționar de neologisme, 1986)
SERVÁNT s.m. 1. Militar care deservește un tun, o armă automată. 2. (În trecut) Om de serviciu cu atribuții speciale în anumite instituții. [< fr. servant].

servant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SERVÁNT s. m. 1. militar care deservește un tun, o armă automată sau un aparat. 2. (sport) cel care servește (I, 3). (< fr. servant)

servant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
servánt s. m., pl. servánți

servant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*servánt m. (fr. servant. V. sergent și deservant). Soldat artilerist care ajută la manevrarea tunuluĭ.

servant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SERVÁNT, servanți, s. m. 1. Soldat care deservește o gură de foc sau un alt mijloc de luptă. 2. (Rar) Om de serviciu cu atribuții speciale în anumite instituții. — Din fr. servant.