seroterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEROTERAPÍE s. f. Metodă terapeutică pentru tratarea și prevenirea unor boli infecțioase prin
administrarea serului luat de la un animal imunizat împotriva acestor boli. – Din
fr. sérothérapie.seroterapie (Dicționar de neologisme, 1986)SEROTERAPÍE s.f. Tratament (preventiv) al unor boli infecțioase prin administrare de seruri. [Gen.
-iei. / < fr.
sérothérapie, cf. lat.
serum – ser, gr.
therapeia – tratament].
seroterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEROTERAPÍE s. f. tratament (preventiv) bazat pe admi-nistrarea de seruri imune, care conțin anticorpi specifici contra germenilor bolii respective sau toxinelor lor. (< fr.
sérothérapie)
seroterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)seroterapíe s. f.,
art. seroterapía, g.-d. seroterapíi, art. seroterapíeiseroterapie (Dicționaru limbii românești, 1939)*seroterapíe f. (d.
ser și -
terapie, din id
o-terapie). Vindecare pin ser.
seroterapie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)seroterapie f. tratament al boalelor infecțioase cu ser dela animale vaccinate.
seroterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEROTERAPÍE s. f. Metodă terapeutică pentru tratarea și prevenirea unor boli infecțioase prin administarea serului luat de la un animal imunizat împotriva acestor boli. — Din
fr. sérotherapie.