serdăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SERDĂREÁSĂ,serdărese, s. f. Soție de serdar. – Serdar + suf. -easă.
serdăreasă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) serdăreásă s. f., g.-d. art. serdărései; pl. serdărése
serdăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SERDĂREÁSĂ,serdărese, s. f. Soție de serdar. — Serdar + suf. -easă.