serat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERÁT, -Ă, serați, -te, adj. (Despre frunze și alte organe ale plantelor) Care are marginile dințate, îndreptate către vârful organului respectiv. – Din
fr. serré.serat (Dicționar de neologisme, 1986)SERÁT, -Ă adj. (
Bot.; despre frunze și alte organe) Cu marginile dințate în sus. [Cf. fr.
serré, lat.
serratus].
serat (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERÁT, -Ă adj. (despre frunze și alte organe) cu dinți ascuțiți înclinați spre vârf. (< lat.
serratus, fr.
serré)
serat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)serát adj. m.,
pl. seráți; f. serátă, pl. seráteserat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERÁT, -Ă, serați, -te, adj. (Despre frunze și alte organe ale plantelor) Care are marginile dințate, îndreptate către vârful organului respectiv. — Din
fr. serré.