sentinelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SENTINÉLĂ s. f. v. santinelă.sentinelă (Dicționar de neologisme, 1986)SENTINÉLĂ s.f. v.
santinelă.
sentinelă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SENTINÉLĂ s. f. militar înarmat care face serviciul de pază a unui obiectiv militar. (< fr.
sentinelle)
sentinelă (Dicționaru limbii românești, 1939)sentinélă V.
santinelă.sentinelă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sentinelă f. streajă, soldat care stă de păzește un loc, un câmp, un pa!at.
sentinelă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SENTINÉLĂ s. f. v. santinelă.