sensibilitate - explicat in DEX

sensibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SENSIBILITÁTE, sensibilități, s. f. 1. Facultate de a simți, de a reacționa la excitații, de a-și schimba, într-o anumită măsură, starea inițială sub acțiunea unui agent exterior; acuitate a simțurilor; capacitatea de a percepe senzații. 2. Capacitate de reacție afectivă; intensitate afectivă; emotivitate, afectivitate. ♦ (În artă și literatură) Capacitatea de a transmite, de a provoca emoții artistice; receptivitate artistică. 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a reacționa la cele mai mici variații ale unor agenți externi (ca diferența de temperatură sau de greutate, schimbarea presiunii etc.). 4. (Chim.) Mărimea concentrației unei soluții în substanța de analizat, care produce, în timpul reacției de recunoaștere, un efect situat la pragul perceperii senzoriale. 5. Predispoziție a organismelor la diferite boli. 6. Calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile (4). – Din fr. sensibilité, lat. sensibilitas, -atis.

sensibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)
SENSIBILITÁTE s.f. 1. Facultate a organismelor vii de a simți, de a percepe prin simțuri tot ceea ce vine din afară; simțire. 2. Însușirea de a fi foarte simțitor; afectivitate, emotivitate accentuată. ♦ Receptivitate artistică. ♦ Predispoziție a organismelor la diferite boli. 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a indica cele mai mici valori, deosebiri, diferențe. 4. (Chim.) Mărime a concentrației unei soluții la substanța de analizat, care produce, în timpul unei reacții de recunoaștere, un efect la pragul perceperii senzoriale. 5. Viteza cu care reacționează o emulsie fotosensibilă pentru a se obține o anumită înnegrire a argintului în funcție de cantitatea de lumină recepționată. [Cf. fr. sensibilité, lat. sensibilitas].

sensibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SENSIBILITÁTE s. f. 1. proprietate a organismelor animale de a simți, de a percepe prin simțuri tot ceea ce vine din afară. ◊ calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile. 2. însușirea de a fi foarte simțitor; afectivitate, emotivitate. ◊ receptivitate artistică. ◊ predispoziție a organismelor la diferite boli. 3. însușire a unui instrument sau aparat de a fi sensibil. 4. (chim.) mărime a concentrației unei soluții, în substanța de analizat, care produce, în timpul unei reacții de recunoaștere, un efect la pragul percepției senzoriale. 5. viteza cu care reacționează o emulsie fotosensibilă pentru a se obține o anumită înnegrire a argintului în funcție de cantitatea de lumină recepționată. (fr. sensibilité, lat. sensibilitas)

sensibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!sensibilitáte s. f., g.-d. art. sensibilitắții; pl. sensibilitắți

sensibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sensibilitáte f. (lat. sensibilitas, -átis). Facultatea de a fi sensibil, de a simți ușor: sensibilitatea uneĭ inimĭ, uneĭ hirtiĭ fotografice. — Fals senz-.

sensibilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sensibilitate f. 1. facultatea de a simți, de a primi impresiunile obiectelor; 2. impresionabilitate morală: are prea multă sensibilitate; 3. sentiment de compătimire, de duioșie.

sensibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SENSIBILITÁTE, sensibilități, s. f. 1. Facultate de a simți, de a reacționa la excitații, de a-și schimba, într-o anumită măsură, starea inițială sub acțiunea unui agent exterior; acuitate a simțurilor; capacitatea de a percepe senzații. 2. Capacitate de reacție afectivă; intensitate afectivă; emotivitate, afectivitate. ♦ (în artă și literatură) Capacitatea de a transmite, de a provoca emoții artistice; receptivitate artistică. 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a reacționa la cele mai mici variații ale unor agenți externi (ca diferența de temperatură sau de greutate, schimbarea presiunii etc.). 4. (Chim.) Mărimea concentrației unei soluții în substanța de analizat, care produce, în timpul reacției de recunoaștere, un efect situat la pragul perceperii senzoriale. 5. Rezistență scăzută la agenți patogeni. 6. Calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile (4). — Din fr. sensibilité, lat. sensibilitas, -atis.