sempitern - explicat in DEX

sempitern (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEMPITÉRN, -Ă, sempiterni, -e, adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. – Din lat. sempiternus.

sempitern (Dicționar de neologisme, 1986)
SEMPITÉRN, -Ă adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. [Cf. fr. sempiternel, lat. sempiternus].

sempitern (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEMPITÉRN, -Ă adj. veșnic, etern, nepieritor. (< lat. sempiternus, it. sempiterno)

sempitern (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sempitérn (livr.) adj. m., pl. sempitérni; f. sempitérnă, pl. sempitérne

sempitern (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEMPITÉRN, -Ă, sempiterni, -e, adj. (Livr.) Veșnic, nepieritor. — Din lat. sempiternus.