semiton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEMITÓN, semitonuri, s. n. 1. (
Muz.) Interval de o jumătate de ton; cel mai mic interval în gama diatonică.
2. Nuanță de culoare intermediară care face trecerea, în pictură și în artele decorative, de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. – Din
fr. semi-ton.semiton (Dicționar de neologisme, 1986)SEMITÓN s.n. 1. Interval de o jumătate de ton.
2. Nuanță de culoare care face trecerea de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. [Cf. it.
semitono, fr.
demiton].
semiton (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEMITÓN s. n. 1. cel mai mic interval din sistemul muzical temperat; interval de o jumătate de ton. ♦ ~ diatonic = semiton din două trepte alăturate cu numiri diferite; ~ cromatic = semiton din două trepte care au aceeași denumire. 2. nuanță care face trecerea de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. (< it.
semitono, fr.
semi-ton)
semiton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)semitón s. n.,
pl. semitónurisemiton (Dicționaru limbii românești, 1939)*semitón n., pl.
urĭ. Muz. Jumătate de ton (ca între
mi și
fa saŭ între
si și
do). V.
semison.semiton (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)semiton n. valoarea unui jumătate ton muzical.
semiton (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEMITÓN, semitonuri, s. n. 1. (
Muz.) Interval de o jumătate de ton; cel mai mic interval în gama diatonică.
2. Nuanță de culoare intermediară care face trecerea, în pictură și în artele decorative, de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. — Din
fr. semi-ton.