semideponent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEMIDEPONÉNT, -Ă, semideponenți, -te, adj. (În sintagma)
Verb semideponent = verb activ ca sens care are unele forme ce se conjugă după diateza activă, iar altele după diateza pasivă. – Din
fr. semidéponent.semideponent (Dicționar de neologisme, 1986)SEMIDEPONÉNT adj.n. (
În limba latină)
Verb semideponent = verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile și la modurile derivate din tema prezentului după normele diatezei active, în timp ce la celelalte are forme de conjugare pasivă. [< it.
semideponente].
semideponent (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEMIDEPONÉNT adj. verb. ~ = (în limba latină) verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile și la modurile derivate din tema prezentului după diateza activă, la celelalte după diateza pasivă. (< fr.
sémidéponent)