semantism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEMANTÍSM s. n. Semantică (
I 1);
p. ext. înțelesul, sensul unui cuvânt. – Din
fr. sémantisme.semantism (Dicționar de neologisme, 1986)SEMANTÍSM s.n. 1. Înțeles, sens al unui cuvânt.
2. V.
semanticism. [< fr.
sémantisme].
semantism (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEMANTÍSM s. n. semantică (II, 1); (p. ext.) situație a unui cuvânt din punctul de vedere al sensurilor lui. (< fr.
sémantisme)
semantism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)semantísm s. n.semantism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEMANTÍSM s. n. Semantică (
I 1);
p. ext. înțelesul, sensul unui cuvânt. — Din
fr. sémantisme.