secționabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SECȚIONÁBIL, -Ă, secționabili, -e, adj. Care poate fi secționat. [
Pr.:
-ți-o-] –
Secționa +
suf. -bil.secționabil (Dicționar de neologisme, 1986)SECȚIONÁBIL, -Ă adj. Care se poatre secționa. [Pron.
-ți-o-. / <
secționa +
-bil].
secționabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)SECȚIONÁBIL, -Ă adj. care poate fi secționat. (< secționa + -bil)
secționabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)secționábil (-ți-o-) adj. m.,
pl. secționábili; f. secționábilă, pl. secționábilesecționabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SECȚIONÁBIL, -Ă, secționabili, -e, adj. Care poate fi secționat. [
Pr.: -
ți-o-] —
Secționa +
suf. -
bil.