secretor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SECRETÓR, -OÁRE, secretori, -oare, adj. (
Fiziol.) Care secretează.
Organ secretor. ◊
Țesut secretor = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții. – Din
fr. sécréteur.secretor (Dicționar de neologisme, 1986)SECRETÓR, -OÁRE adj. Care secretă; secretoriu. ◊
Țesut secretor = țesut vegetal care produce secreții. [Cf. fr.
sécréteur].
secretor (Marele dicționar de neologisme, 2000)SECRETÓR, -OÁRE adj. care secretă; secretoriu. (< fr.
sécréteur)
secretor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)secretór (se-cre-) adj. m.,
pl. secretóri; f. sg. și
pl. secretoáresecretor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SECRETÓR, -OÁRE, secretari, -oare, adj. (
Fiziol.) Care secretă.
Organ secretor. ◊
Țesut secretar = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții. — Din
fr. sécréteur.