secreta - explicat in DEX

secreta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SECRETÁ, pers. 3 secretează, vb. I. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secrétă] – Din fr. sécréter.

secreta (Dicționar de neologisme, 1986)
SECRETÁ vb. I. tr. (Despre glande) A produce o secreție. [P.i. -tez și secrét. / < fr. sécréter].

secreta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SECRETÁ vb. tr. (despre glande) a produce o secreție. (< fr. sécréter)

secreta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!secretá (a ~) (se-cre-) vb., ind. prez. 3 secrétă

secretà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
secretà v. a opera secrețiunea: ficatul secretează bila.

secreta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SECRETÁ, pers. 3 secrétă, vb. 1. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secretează] — Din fr. sécréter.