sechestrare - explicat in DEX

sechestrare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SECHESTRÁRE, sechestrări, s. f. Acțiunea de a sechestra și rezultatul ei. [Var.: (înv.) secfestráre s. f.] – V. sechestra.

sechestrare (Dicționar de neologisme, 1986)
SECHESTRÁRE s.f. Acțiunea de a sechestra și rezultatul ei; punere de sechestru. [< sechestra].

sechestrare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sechestráre s. f., g.-d. art. sechestrắrii; pl. sechestrắri

sechestrare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sechestrare f. 1. acțiunea de a sechestra; 2. starea celui sechestrat.

sechestrare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SECHESTRÁRE, sechestrări, s. f. Acțiunea de a sechestra și rezultatul ei. [Var.: (înv.) secfestráre s. f.] — V. sechestra.