secera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SECERÁ, sécer, vb. I.
Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ♦
Fig. A ucide oameni sau animale dintr-o dată și în număr mare. – Din
lat. pop. sicilare.secera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)secerá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
sécerăsecerà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)secerà v.
1. a tăia cu secerea, a culege grânele:
cum vei semăna, așa vei secera; 2. fig. a răpi:
moartea seceră pe toți. [Tras din
secere].
secera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SECERÁ, secer, vb. I.
Tranz. A reteza de la baza tulpinii cerealele păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ♦
Fig. A ucide oameni sau animale dintr-odată și în număr mare. —
Lat. pop. sicilare.