seceriș - explicat in DEX

seceriș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SECERÍȘ, secerișuri, s. n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ♦ Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). – Secera + suf. -iș.

seceriș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
seceríș s. n., pl. seceríșuri

seceriș (Dicționaru limbii românești, 1939)
seceríș n., pl. urĭ (d. a secera). Acțiunea de a secera: secerișu grîuluĭ. Timpu cînd se seceră: la seceriș. Grîne de secerat. V. recoltă.

seceriș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
seceriș n. 1. ceeace se seceră, culesul grânelor; 2. vremea seceratului.

seceriș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SECERÍȘ, secerișuri, s. n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ♦ Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). — Secera + suf. -iș.