scufundătură - explicat in DEX

scufundătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCUFUNDĂTÚRĂ, scufundături, s. f. Faptul de a (se) scufunda; (concr.) porțiune de teren scufundat; scufundiș. – Scufunda + suf. -ătură.

scufundătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scufundătúră s. f., g.-d. art. scufundătúrii; pl. scufundătúri

scufundătură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
scufundătură f. efectul scufundării.

scufundătură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCUFUNDĂTÚRĂ, scufundături, s. f. Faptul de a (se) scufunda; (concr.) porțiune de teren scufundat; scufundiș. — Scufunda + suf. -ătură.