scrântitură - explicat in DEX

scrântitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCRÂNTITÚRĂ, scrântituri, s. f. Deplasare a unui os din articulația lui; luxație, scrânteală, entorsă. – Scrânti + suf. -tură.

scrântitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scrântitúră s. f., g.-d. art. scrântitúrii; pl. scrântitúri

scrântitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCRÂNTITÚRĂ, scrântituri, s. f. Deplasare a unui os din articulația lui; luxație, scrânteală, entorsă. — Scrânti + suf. -tură.