scorboroși (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCORBOROȘÍ, pers. 3
scorboroșește, vb. IV.
Refl. (Despre trunchiurile copacilor) A deveni scorburos. – Din
scorboros.scorboroși (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!scorboroșí (a se ~) (
înv.,
reg.)
vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se scorboroșéște, imperf. 3
sg. se scorboroșeá; conj. prez. 3
să se scorboroșeáscăscorboroși (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCORBOROȘÍ, pers. 3
scorboroșește, vb. IV.
Refl. (
înv. și
reg.) (Despre trunchiurile copacilor) A deveni scorburos. — Din
scorboros.