scontator - explicat in DEX

scontator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCONTATÓR, -OÁRE, scontatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție) care face operații de scont. – Din it. scontatore.

scontator (Dicționar de neologisme, 1986)
SCONTATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care face operații de scont. [Cf. it. scontatore].

scontator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCONTATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care efectuează operații de scont. (< it. scontatore)

scontator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scontatór adj. m., s. m., pl. scontatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. scontatoáre

scontator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCONTATÓR, -OÁRE, scontatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție) care face operații de scont. — Din it. scontatore.