scolex (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCÓLEX, scolexuri, s. n. Extremitatea anterioară a teniei, pe care se află organele de fixare. – Din
fr. scolex.scolex (Dicționar de neologisme, 1986)SCÓLEX s.n. (
Zool.) Partea anterioară a teniei, care poartă organele de fixare. [< fr.
scolex].
scolex (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCÓLEX s. n. partea anterioară a teniei, care poartă organele de fixare. (< fr., lat.
scolex)
scolex (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scólex s. n.,
pl. scólexuriscolex (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCÓLEX, scolexuri, s. n. Extremitatea anterioară a teniei, pe care se află organele de fixare. — Din
fr. scolex.