schimonositură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHIMONOSITÚRĂ, schimonosituri, s. f. 1. Grimasă, strâmbătură (a obrazului, a gurii etc.).
2. Lucru deformat, pocit, schimonosit. ♦ Monstru, pocitanie. [
Var.: (
reg.)
schimositúră s. f.] –
Schimonosi +
suf. -tură.schimonositură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)schimonositúră s. f.,
g.-d. art. schimonositúrii; pl. schimonositúrischimonositură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)schimonositură f. pocitură.
schimonositură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHIMONOSITÚRĂ, schimonosituri, s. f. 1. Grimasă, strâmbătură (a obrazului, a gurii etc.).
2. Lucru deformat, pocit, schimonosit. ♦ Monstru, pocitanie. [
Var.: (
reg.)
schimositúră s. f.] —
Schimonosi +
suf. -
tură.