scatologie - explicat in DEX

scatologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCATOLOGÍE, scatologii, s. f. Glumă, afirmație sau scriere în care se vorbește de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendință patologică de a utiliza cuvinte scabroase. – Din fr. scatologie.

scatologie (Dicționar de neologisme, 1986)
SCATOLOGÍE s.f. Glumă sau literatură scabroasă în care se fac aluzii la tot felul de murdării; coprolalie. [Gen. -iei. / < fr. scatologie, cf. gr. skor – excrement, logos – vorbire].

scatologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCATOLOGÍE s. f. 1. glumă sau literatură scabroasă în care se fac aluzii la tot felul de murdării; coprolalile. 2. (med.) tendință patologică de a utiliza cuvinte obscene, scabroase. (< fr. scatologie)

scatologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scatologíe (glumă sau scriere scabroasă) s. f., art. scatología, g.-d. art. scatologíei; pl. scatologíi, art. scatologíile

scatologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCATOLOGÍE, scatologii, s. f. Glumă, afirmație sau scriere în care se vorbește de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendință patologică de a utiliza cuvinte scabroase; coprolalie. — Din fr. scatologie.