scărmăna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCĂRMĂNÁ, scármăn, vb. I.
Tranz. 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf.
2. Fig. (
Fam.) A bate sau a certa pe cineva. –
Et. nec.