scămos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCĂMÓS, -OÁSĂ, scămoși, -oase, adj. Cu scame. ♦ Cu aspect pufos. –
Scamă +
suf. -os.scămos (Dicționar de argou al limbii române, 2007)scămos, -oasă, scămoși, -oase adj. (intl.) neexperimentat; neîndemânatic.
scămos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scămós (care are scame)
adj. m.,
pl. scămóși; f. scămoásă, pl. scămoásescămos (Dicționaru limbii românești, 1939)scămós, -oásă adj. (d.
scamă).
Rar. Scămoșat, cu multă scamă:
pînză scămoasă.scămos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)scămos a. flbros. [Lat. SQUAMOSUS].
scămos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCĂMÓS, -OÁSĂ, scămoși, -oase, adj. Cu scame. ♦ Cu aspect pufos. —
Scamă +
suf. -
os.