scândurea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCÂNDUREÁ, -ÍCĂ, scândurele, s. f. Diminutiv al lui
scândură; scândurice, scânduriță. –
Scândură +
suf. -ea, -ică.scândurea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCÂNDUREÁ, -ÍCĂ, scândurele, s. f. Diminutiv al lui
scândură; scândurice, scânduriță. —
Scândură +
suf. -
ea, -ică.