sart - explicat in DEX

sart (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SART, sarturi, s. n. Odgon de oțel sau de cânepă care servește la fixarea laterală a catargelor și la prinderea scărilor pentru urcarea pe acestea. – Din it. sarta.

sart (Dicționar de neologisme, 1986)
SART s.n. Frânghie care servește la fixarea și întărirea catargelor de bordurile navei. [Pl. -turi. / < it. sarta].

sart (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SART s. n. (mar.) parâmă care servește la fixarea și întărirea catargelor de bordurile navei. (< it. sartia)

sart (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
sart (-te), s. n. – Odgon. It. sarte (Candrea).

sart (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sart s. n., pl. sárturi

sart (Dicționaru limbii românești, 1939)
sart n., pl. urĭ (it. sarte, sartie). Mar. Pl. Funiile care leagă catargu de copastie și care pot avea și trepte (adică pot fi întrebuințate și ca scărĭ).

sart (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SART, sarturi, s. n. Odgon de oțel sau de cânepă care servește la fixarea laterală a catargelor și la prinderea scărilor pentru urcarea pe acestea. — Din it. sarta.