sarma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SARMÁ, sarmale, s. f. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez și cu alte ingrediente) învelită în foaie de varză, de viță etc. în forma unor rulouri. [
Var.:
sarmálă s. f.] – Din
tc. sarma.sarma (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)sarmá (sarmále), s. f. – Gălușcă înfășurată în foaie de varză sau de viță. –
Mr. sărma, megl. sarma. Tc. sarma (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1857; Ronzevalle 107),
cf. ngr. σαρμᾶς,
bg.,
sb. sarma.sarma (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SÁRMA2 (‹
rus.)
subst. Denumirea dată vântului de tip foehn în regiunea Baikal.
sarma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sarmá s. f.,
art. sarmáua, g.-d. art. sarmálei; pl. sarmále, art. sarmálelesarma (Dicționaru limbii românești, 1939)sarmá f. (turc.
sarmá, d.
sarmak, a învălătuci; ng.r
sarmâs, ung.
szárma. V.
sarghie 1 și
saric). Cocoloș de carne tocată orĭ de orez orĭ de meĭ învălit în frunzp de viță de vie, de varză, de ștevie, de țeĭ ș.a. – În Munt. cele maĭ micĭ (de carne) se numesc
sărmăluțe. – V.
gălușcă și
perișoară.sarma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SARMÁ, sarmale, s. f. Preparat culinar din came tocată (amestecată cu orez și cu alte ingrediente) înfășurată în foaie de varză, de viță etc. în forma unor rulouri. [
Var.:
sarmálă s. f.] — Din
tc. sarma.sarmà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sarmà f. cocoloș de carne tocată și de orez învelit în foi de viță sau de varză;
a toca cuiva carnea sarmale, a i-o tăia în bucățele, a-l sfâșia. [Turc. SARMÁ].