sarazin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SARAZÍN, -Ă, sarazini, -e, s. m. și
f. Nume dat, în evul mediu, musulmanilor din vestul Europei. – Din
fr. sarrasin.sarazin (Marele dicționar de neologisme, 2000)SARAZÍN, -Ă adj., s. m. f. nume dat de occidentali în evul mediu musulmanilor din vestul Europei; maur. (< fr.
sarrasin)
sarazin (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SARAZIN (SARRAZIN) [sarazẽ],
Jacques (1588-1660), sculptor francez. A lucrat mulți ani la Roma pentru cardinalul Aldobrandini, unde a decorat numeroase fântâni și vila Frascati. Unul dintre fondatorii (1648) Academiei de Pictură și Sculptură din Paris. Prin lucrările executate la Luvru și Chantilly anunță apariția clasicismului.
sarazin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sarazín adj. m.,
s. m.,
pl. sarazíni; adj. f.,
s. f. sarazínă, pl. sarazínesarazin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SARAZÍN, -Ă, sarazini, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. (în Evul Mediu) Nume dat musulmanilor din vestul Europei.
2. Adj. care aparține sarazinilor (
1), referitor la sarazini. — Din
fr. sarrasin.