sărăci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂRĂCÍ, sărăcésc, vb. IV.
1. Intranz. și
tranz. A ajunge sau a face pe cineva să ajungă sărac (
1), a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă avutul.
2. Tranz. și
intranz. A face sau a deveni neroditor.
3. Tranz. A lua (cuiva) ceva, a lipsi (pe cineva) de un bun material.
4. Intranz. și
tranz. A (se) împuțina.
5. Tranz. (
Reg.) A compătimi. – Din
sărac.