sapotier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SAPOTIÉR, sapotieri, s. m. Arbore din Antile cu fructe foarte dulci
(Archas sapotas). [
Pr.:
-ti-er] – Din
fr. sapotier.sapotier (Dicționar de neologisme, 1986)SAPOTIÉR s.m. Arbore din Antile al cărui fruct este o bacă foarte dulce. [Pron.
-ti-er. / < fr.
sapotier, cf. sp.
zabote < cuv. aztec].
sapotier (Marele dicționar de neologisme, 2000)SAPOTIÉR s. m. arbore din Antile cu fructul o bacă foarte dulce. (< fr.
sapotier)
sapotier (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SAPOTIÉR (‹
fr.,
cf. sp. zabot, cuv. aztec)
s. m. Arbore originar din America tropicală, având tulpina de 10-25 m înălțime, bogat în latex de culoare albă (chicle), cu frunze alterne ce au la subsuoară flori albe solitare, fructul bacă cenușie, de mărimea unei lămâi (
Achras sapota); cultivat în toate țările tropicale.
sapotier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sapotiér (-ti-er) s. m.,
pl. sapotiérisapotier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SAPOTIÉR, sapotieri, s. m. Arbore din America tropicală, foarte înalt, bogat în latex alb, cu fructe foarte dulci (
Achras sapata). [
Pr.: -
ti-er] — Din
fr. sapotier.