sansevieria (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SANSEVIÉRIA s. f. Plantă tropicală decorativă din familia liliaceelor, cu frunze lungi, cărnoase, din ale căror fibre rezistente se fac sfori, pânză etc.
(Sansevieria). [
Pr.:
-vi-e-ri-a] – Din
lat. Sansevieria, numele științific al plantei.
sansevieria (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SANSEVIERÍA (de la R. de Sangro, prinț de Sanseviera), plantă decorativă de apartament din
fam. agavacee (
S. trifasciata) originară din Africa. Din rădăcină pornesc direct frunze lungi, lanceolate, rigide și lucioase, verzi, cu dungi neregulate albe-argintii care îi dau un aspect zebrat. Unele soiuri au marginea frunzelor tivită cu galben. Înflorește foarte rar; inflorescența este un ax lung pe care sunt dispuse din loc în loc flori albe, tubulare, plăcut mirositoare. Plantă puțin exigentă la lumină, foarte rezistentă.
Sin. săbiuță (
2).
sansevieria (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SANSEVIÉRIA s. f. Plantă tropicală decorativă din familia liliaceelor, cu frunze lungi, cărnoase, din ale căror fibre rezistente se fac sfori, pânză etc. (
Sansevieria). [
Pr.:
-vi-e-ri-a] —
Din lat. Sansevieria, denumirea științifică a plantei.