șandrama (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘANDRAMÁ, șandramale, s. f. 1. Construcție primitivă de scânduri;
p. ext. clădire veche, dărăpănată, gata să se dărâme.
2. (
Reg.) Încăpere de scânduri, făcută de obicei în spatele casei și care servește pentru păstrarea uneltelor, pentru adăpostirea vitelor etc., șopron. ♦ Acoperiș (de șindrilă). –
Cf. tc. sundurma „prispă”.