sanchi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÁNCHI adv. (
Fam.) Vorbă să fie! așa să crezi! cum s-ar zice. [
Var.:
sánche adv.] – Din
tc. sankı.sanchi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)sánchi adv. – Ca să zic așa, cum s-ar zice. –
Var. sanche. Tc. sanki „crede că” (Șeineanu, II, 313), Lokotsch 1832).
sanchi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sánchi (
fam.)
interj.sanchi (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SANCHI, sit arheologic din India (azi în V statului Madhya Pradesh, la 37 km NE de Bhopal), unde au fost descoperite, între 1912 și 1919, vestigiile celei mai bine păstrate stupa din India, datând începând din epoca suveranului Așoka (273-235
î. Hr.) și până în
sec. 1
î. Hr.sanchi (Dicționaru limbii românești, 1939)sánchi adv. (turc.
sanki, așa zicînd, par’că).
Rar azĭ. Așa zicînd, par’că, cică, cum s’ar zice:
se încearcă a face, sanchi, o revoluție (Al.);
sanchi copiĭ de suflet (Cr.);
sanchi, o chilă încheĭată (CL. 1910, 3, 79). V.
anume.sanchi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÁNCHI interj. (
Fam.) Vorbă să fie! așa să crezi! cum s-ar zice. [
Var.:
sánche adv.] — Din
tc. sanki.