salvie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÁLVIE, salvii, s. f. (
Bot.) Jale
2 (Salvia officinalis). [
Var.:
sálbie s. f.] – Din
lat. salvia.salvie (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)SALVIE, salvii, s.f. În gastronomie, frunzele de salvie (
Salvia officinalis) sunt folosite, mai ales în țările mediteraneene, drept condiment în preparatele din carne de vițel, de miel, în sosuri, umpluturi de cârnați, la pizza etc., precum și ca aromatizant pentru diverse băuturi (vermut, oțet), dându-le un gust și o aromă caracteristice acestor zone geografice.
salvie (Dicționar de neologisme, 1986)SÁLVIE s.f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete din familia labiatelor. [< lat.
salvia].
salvie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SÁLVIE s. f. plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete, din familia labiatelor. (< lat.
salvia)
salvie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)sálvie (sắlvii), s. f. – Jale (Salvie pratensis). –
Var. Mold. sălvie, șălvie, șalvie, salbie. Lat. salvia prin intermediul
sl.,
cf. žalbija, rus. šalvija, pol. szałwija (Miklosich,
Fremdw., 126; Cihac, II, 284),
cf. și
salbă, și
mag. zsálya ›
jaleș, și
Trans. șalie. Sl. explică mai bine
var.; forma
salvie, care nu apare popular, poate fi un împrumut din
lat. științifică, în
sec. XIX.
salvie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SÁLVIE (
SÁLBIE) (‹
lat., fr)
s. f. Plantă anuală ornamentală din familia labiatelor, înaltă de 30-100 cm, cu frunze ovate și flori roșii (Salvia splendens
). Se cunosc c. 700 de specii, răspândite pretutindeni; pe lângă cele decorative, unele specii se cultivă ca plante eterouleioase și medicinale.salvie (Dicționaru limbii românești, 1939)* sálvie f. (lat.
salvia).
Bot. O plantă din familia labiatelor:
sálvia Aethiopis și
Sclarea (șărlăĭ)
salvia glutinosa, officinalis, praténsis și
silvéstris (jaleș).
Salvia glutinosa se maĭ numește și
cinsteț. – Uniĭ daŭ forma
sálbie ca populară.
salvie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sálvie (plantă)
(-vi-e) s. f.,
art. sálvia (-vi-a), g.-d. art. sálviei; pl. sálvii, art. sálviile (-vi-i-)salvie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)salvie f.
Bot. jaleș.
salvie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÁLVIE, salvii, s. f. (
Bot.) Jale
2 (
Salvia officinalis). [
Var.:
sálbie s. f.] —
Din lat. salvia.