săltăreț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, săltăreți, -e, adj. 1. Care se deplasează sărind, făcând salturi, care sare întruna; săltător; (despre pași, mers) săltat. ♦ Care se mișcă sau se efectuează cu mișcări repezi, sprintene, vioaie.
2. (Despre dans, muzică, versuri) Cu ritm vioi. –
Sălta +
suf. -ăreț.