salivație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SALIVÁȚIE, salivații s. f. Faptul de a secreta salivă; salivat; funcția glandelor salivare; secreție (exagerată) de salivă. – Din
fr. salivation, lat. salivatio, -onis.salivație (Dicționar de neologisme, 1986)SALIVÁȚIE s.f. Funcția glandelor salivare; secreție salivară abundentă. [Gen.
-iei, var.
salivațiune s.f. / < fr.
salivation].
salivație (Marele dicționar de neologisme, 2000)SALIVÁȚIE s. f. secreție salivară. (< fr.
salivation, lat.
salivatio)
salivație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)saliváție (-ți-e) s. f.,
art. saliváția (-ți-a), g.-d. saliváții, art. saliváțieisalivație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SALIVÁȚIE s. f. Faptul de a secreta salivă; salivat; funcția glandelor salivare; secreție (exagerată) de salivă. — Din
fr. salivation, lat. salivatio, -onis.